|
Written by DcupsaO
|
|
Nov 02, 2008 at 03:20 PM |
Sclipiri de otel si sunet de tunet,
Rani dureroase si sange curgand...
Rasunet de jale si lacrimi amare,
E viata...ce se scurge grabind.
La lupta in oastea cea sfanta,
Luptand zi de zi, tot mai mult,
Lovit esti in piept de-o sageata
Iar dusmanu-ti loveste in scut...
Incepi sa tremuri cu groaza,
Caci scutul credinte-i sfarmat,
Iti tremura mana pe spada
Si-napoi cativa pasi au urmat...
Nebuna e sabia dusmana,
Vrand parca sa te sfarme bucati.
Ingenunchiat stai frant sub povara
Sa te ridici ai vrea sa mai poti...
Simti viata curgandu-ti prin rana
Si-un tremur te-aduce-napoi.
Speriat vezi lancea dusmana ,
Ce vine cu-n vuiet spre piept...
Zdrobit stai in valea durerii,
Fara speranta,putere si-avant.
Dar atunci ridici ochii spre Slava
Il chemi sa-ti aduca alin
Si vezi cum o mana de Tata
Se pleaca spre-un suflet zdrobit.
Simti lacrimi curgandu-ti pe fata,
Te ridici din noroi linistit.
Pironindu-ti ochii spre Slava
Vezi Cerul parca deschis.
Si un glas ce te cheama Acasa,
Ti-aminteste spre ce ai pornit...
Amin
de Dan Petrescu
|
|
|
Written by DcupsaO
|
|
Sep 30, 2008 at 05:03 PM |
Cu multi ani in urma, un vapor care se intorcea din Australia, a fost cuprins de flacari in aproprierea tarmului patriei de unde provenea. La bordul vaporului erau multi cautatori de aur, care obtinusera comori in acea tara indepartata. Multi dintre ei insa n-au ajuns acasa, ci au murit in flacari sau in mare. Printre cautatorii de aur era un inotator excelent. A sarit din vaporul cuprins de flacari in mare si tocmai parcusese o buna bucata pana la tarm, cand a vazut un copil plutind pe apa. Traia inca. Primul sau gand a fost sa-l salveze. Dar... in timp ce cu o mana inota, tinea in cealalta un saculet cu aur. Ce sa faca? Sa salveze copilul sau aurul? Pe ambele nu le putea salva. Barbatul s-a gandit o clipa, apoi a lasat saculetul sa se scufunde in adanc, a inotat spre copil si l-a dus la adus cu bine la tarm. -Dumnezeu l-a binecuvantat pentru aceasta alegere nobila. La scurt timp a cunoscut valoarea mare a propriului sau suflet si a aflat ca Domnul Isus nu a dat pentru pacatosii pierduti aur sau argint, chiar viata Sa.
Te-ai gandit vreodata la ce glorie a renuntat Fiul lui Dumnezeu, pentru a putea suferi si muri ca Om in smerenie pentru oamneii pacatosi? El doreste sa te faca si pe tine bogat, iertandu-ti toate pacatele; dar trebuie sa le recunosti in fata Lui. El te va face vesnic fericit! |
|
Last Updated ( Sep 30, 2008 at 05:19 PM )
|
|
|
Written by DcupsaO
|
|
Sep 26, 2008 at 05:49 PM |
Un intelectual credincios avea in vizita mai multi prieteni. Intre ei era si unul care se declara ateu.
-Uite ce tablou minunat! zise ateul, privind spre imaginea unui splendid apus de soare. Cine apictat tabloul, drag prieten?
-Nimeni, raspunse gazda.
-Cum nimeni?
-M-am trezit cu el pe perete, asa cum il vezi; tabloul s-a facut singur si tot singur s-a pus pe perete.
-Vorbesti prostii.
-Deloc, drag prieten! Daca tu spui mereu ca nu este Dumnezeu si ca soarele, pamantul si lumea intreaga s-au facut singure, ma intreb de ce nu s-ar fi facut singur si acest tablou.
Ateul a ramas fara argumente. Fiinta umana este limitata in cuprinderea maretiei lui Dumnezeu. Sa admiram intr-o noapte cerul instelat! Sa admiram valurile marii, sa privim cu atentie tot ce ne inconjoara, si vom avea tot atatea dovezi despre maretia si puterea Creatorului. |
|
Last Updated ( Sep 26, 2008 at 05:50 PM )
|
|
|
|
<< Start < Previous 1 2 Next > End >>
|
