|
Written by Administrator
|
|
Sep 30, 2008 at 05:03 PM |
Cu multi ani in urma, un vapor care se intorcea din Australia, a fost cuprins de flacari in aproprierea tarmului patriei de unde provenea. La bordul vaporului erau multi cautatori de aur, care obtinusera comori in acea tara indepartata. Multi dintre ei insa n-au ajuns acasa, ci au murit in flacari sau in mare. Printre cautatorii de aur era un inotator excelent. A sarit din vaporul cuprins de flacari in mare si tocmai parcusese o buna bucata pana la tarm, cand a vazut un copil plutind pe apa. Traia inca. Primul sau gand a fost sa-l salveze. Dar... in timp ce cu o mana inota, tinea in cealalta un saculet cu aur. Ce sa faca? Sa salveze copilul sau aurul? Pe ambele nu le putea salva. Barbatul s-a gandit o clipa, apoi a lasat saculetul sa se scufunde in adanc, a inotat spre copil si l-a dus la adus cu bine la tarm. -Dumnezeu l-a binecuvantat pentru aceasta alegere nobila. La scurt timp a cunoscut valoarea mare a propriului sau suflet si a aflat ca Domnul Isus nu a dat pentru pacatosii pierduti aur sau argint, chiar viata Sa.
Te-ai gandit vreodata la ce glorie a renuntat Fiul lui Dumnezeu, pentru a putea suferi si muri ca Om in smerenie pentru oamneii pacatosi? El doreste sa te faca si pe tine bogat, iertandu-ti toate pacatele; dar trebuie sa le recunosti in fata Lui. El te va face vesnic fericit! |
|
Last Updated ( Sep 30, 2008 at 05:19 PM )
|
|
|
Written by Administrator
|
|
Sep 26, 2008 at 05:49 PM |
Un intelectual credincios avea in vizita mai multi prieteni. Intre ei era si unul care se declara ateu.
-Uite ce tablou minunat! zise ateul, privind spre imaginea unui splendid apus de soare. Cine apictat tabloul, drag prieten?
-Nimeni, raspunse gazda.
-Cum nimeni?
-M-am trezit cu el pe perete, asa cum il vezi; tabloul s-a facut singur si tot singur s-a pus pe perete.
-Vorbesti prostii.
-Deloc, drag prieten! Daca tu spui mereu ca nu este Dumnezeu si ca soarele, pamantul si lumea intreaga s-au facut singure, ma intreb de ce nu s-ar fi facut singur si acest tablou.
Ateul a ramas fara argumente. Fiinta umana este limitata in cuprinderea maretiei lui Dumnezeu. Sa admiram intr-o noapte cerul instelat! Sa admiram valurile marii, sa privim cu atentie tot ce ne inconjoara, si vom avea tot atatea dovezi despre maretia si puterea Creatorului. |
|
Last Updated ( Sep 26, 2008 at 05:50 PM )
|
|
|
Written by Administrator
|
|
Jul 30, 2008 at 10:35 AM |
Sa ne aducem aminte ca creatia vorbeste despre Dumnezeu: " Cerurile spun slava lui Dumnezeu si intinderea lor vesteste lucrarea mainilor Lui" (Psalmul 19.1 )
Sa ne aducem aminte cat suntem de trecatori: "Caci orice faptura este ca iarba si slava ei, ca floarea ierbii. Iarba se usuca si floarea cade jos" ( 1 Petru 1. 24 )
Sa ne aducem aminte de dragostea lui Dumnezeu fata de noi: " Dar Dumnezeu Isi arata dragostea fata de noi prin faptul ca, pe cand eram noi inca pacatosi, Hristos a murit pentru noi " (Romani 5.8)
Sa ne aducem aminte de Domnul Isus Hristos " Adu-ti aminte de Domnul Isus Hrisos, din samanta lui David, inviat din morti..." ( 2 Timotei 2.8 )
Sa ne aducem aminte de harul lui Dumnezeu : " CAci harul lui Dumnezeu, care aduce mantuire pentru toti oamenii, ca fost aratat si ne invata s-o rupem cu paganataea si cu poftele lumesti si sa traim in veacul de acum cu cumpatare, dreptate si evlavie" (Tit 2.11-12) |
|
|
|
<< Start < Previous 1 2 Next > End >>
|
